joi, 17 august 2017

7 prim-miniștri într-un mandat de președinte. Încotro Moldova?

În decurs de 4 ani executivul de la Chișinău a schimbat 7 prim-miniștri. O parte stau la puișcărie, unii au dispărut subit din vizorul public, iar alții continuă să facă politică.  Toți au ocupat funcția de prim- ministru în timpul mandatului președintelui Timofti.

Vlad Filat-  a fost prim-ministru al Republicii Moldova în 2 mandate consecutive. Deci, cel mai longeviv prim-ministru din cadrul alianței pro –europene.  A fost investit în funcția de premier pe 25 septembrie 2009. În 2013, în urma unui conflict în coaliția de guvernare este detronat din funcție. Pentru demisia acestuia au votat 54 de deputați ai  PCRM și PD. Cu o saptămînă înainte de demiterea sa, fracțiunea  PCRM inainta în parlament moțiunea de cenzură împotriva guvernului Filat. Motivul invocat de comuniști  era corupția din cadrul guvernului. La 22 aprilie același an, Curtea Constituțională pronunța hotărîrea privind examinarea constituționalității Decretelor Președintelui Republicii Moldova privind demisia Guvernului, pentru suspiciuni de corupție. Ca urmare s-a constatat că Vlad Filat nu mai poate  ocupa vreo funcție publică.   La alegerile din 30 noiembrie  2014 este ales în calitate de deputat. Pe 15 octombrie 2015, îi este retrasă imunitatea parlamentară, în baza aceluiași argument pentru care a și fost demis din funcția de prim-ministru. În aceeași zi este încătușat în plenul parlamentului și tranferat în izolatorul CNA. După un lung proces, în care procurorii așa și n-au găsit probele în baza acuzațiilor pentru care i-a fost retrasă imunitatea, Filat a fost condamnat la 9 ani de pușcărie. Concomitent, i-a fost retras Ordinul Republicii și sechestrate bunurile.

Iurie Leancă-  Pe 23 aprilie 2013 este numit prim-ministru interimar. Pe 15 mai devine prim-ministru cu acte în regulă, funcție pe care a deținut-o pînă la 10 decembrie 2014, cînd întregul guvern își prezenta demisia. Cu puțin timp înainte de demisie,  mai exact 13 noiembrie, prim-ministrul Leancă semnează hotărârea secretă de Guvern prin care  aproba alocarea a 10 miliarde de lei către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, după ce din aceste instituții bancare fuseseră scoase alte 13 miliarde. Presa a scris că ulterior leii au fost convertiți în valută, furnizată din rezerva BNM, iar sumele ar fi fost scoase din țară, în off-shore-uri.  Un an mai tîrziu, în presă se strecoară documentul care confirmă implicarea sa. Lucru negat cu vehemență pînă nu demult. Revenit la subiect recent, în cadrul unei emisiuni la TVR, Leancă a punctat:  am semnat garanţia doar după consultarea/recomandarea instituţiilor financiare internaţionale: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional”.  Informație dezmințită imediat  de ambele instituții: Garanţia Guvernului pentru Banca Naţională a Moldovei în noiembrie 2014 pentru pierderile suportate din cauza fraudei bancare nu a fost o urmare a consultărilor/recomandărilor Băncii Mondiale”. http://www.jurnal.md/ro/economic/2017/6/14/leanca-a-mintit-declaratia-de-ultima-ora-a-bancii-mondiale-garantiile-din-2014-pentru-bnm-acordate-dupa-jaful-bancar-nu-au-fost-recomandate-de-noi/

Pe 28 ianuarie 2015, Timofti  l-a înaintat la funcția de prim-ministru, fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet.  Pe 12 februarie 2015, guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al parlamentului. Pentru el au votat 42 de deputați din 51 necesari. Moment în care Leancă a decis să se retragă din PLDM.

Pe 12 aprilie curent, Ghilețchi și cu Leancă își unesc eforturile întru salvarea alianței pro –europene, în cadrul grupului Popular European. Deși, legislația parlamentară nu prevede clar dreptul de constituire a astfel de grupuri, refugiații din PLDM au reușit.  Pînă la  formarea grupului, Ghilețchi se jura că n-ar vota pentru schimbarea sistemului electoral. Imediat ce și-au asigurat fotoliul în prezidiu  s-au schimbat și viziunile de vot. http://agora.md/stiri/31899/spun-una-fac-alta--grupul-ppem-din-parlament-a-votat-uninominalul-desi-mai-devreme-anunta-ca-nu-l-sustine 

Chiril Gaburici- a deținut funcția de prim –ministru în perioada  18 februarie - 22 iunie 2015 cînd și-a prezentat demisia.  A fost inaintat de PLDM, dar susținut din umbră de Voronin. Pentru  au votat PDM, PCRM şi PLDM. Iurie Leancă și Liliana Palihoici s-au abținut de la vot. Potrivit Europa Liberă, în ziua nominalizării sale în funcţia de prim-ministru, cunoscutul sociolog Doru Petruţi, a publicat pe blogul său un comentariu întitulat „Guvernul din umbră”, unde se întreba  „în primul rând merită să îl felicităm măcar pentru reuşita extraordinară de a ajunge în doar câţiva ani de la un simplu şofer, agent de vânzări, director de vânzări şi apoi Director General la companii de sute de milioane de dolari”. 

Numele lui Gaburici este asociat și  cu Voronin. Presa a speculat că Gaburici ar fi îndeplinit un rol destul de important în cadrul ceremoniei religioase a nepoatei liderului PCRM.

Tot el, aflat în fruntea Moldcell  a fost acuzat de implicare în evenimentele din aprilie 2009. Comisia Nagacevschi,  menționa că „Unul din operatorii de telefonie mobilă și anume „Moldcell” a sfidat prevederile legale și a încercat să ducă în eroare comisia de anchetă, susținând că nu a suspendat serviciile sale, iar întreruperea legăturii telefonice a fost cauzată de suprasolicitarea rețelelor”.

Gaburici a făcut istorie și ca premierul cu diploma de bacalaureat falsificată. Pe seama cazului a fost pornit dosar penal.

Natalia Gherman (interimar)-  la 22 iunie 2015 președintele Nicolea Timofti  a desemnat-o în calitate de prim-ministru interimar. A asigurat interimatul funcției până la data de  30 iulie 2015. Natalia Gherman este fiica  președintelui Mircea Snegur. În februarie 2016 a fost înaintată de executivul de la Chișinău în funcția de secretar al ONU.

Valeriu Streleț- a fost al 11-lea primier din istoria țării.  Investit în funcție pe data de 30 iulie 2015. Mandatul său a durat relativ puțin, dar mai mult lung decît al  lui Gaburici. A pus bazele celei mai incompetente echipe de miniștri. Pe 30 octombrie Guvernul Streleț a fost demis prin moțiune cu votul a 65 de deputați.

Cu numai 2 saptamîni  înainte de demisie, Filat îl face șef al PLDM. Postură din care Streleț începe măturarea persoanelor incomode lui.  Se ajunsese în momentul că Streleț a declarat că Filat ar putea fi exclus din PLDMhttp://adevarul.ro/moldova/politica/filat-exclus-pldm-i-demostra-vinovatia-fraudele-dela-be1_562f19d0f5eaafab2c139ff7/index.html . La rîndu-i liderul  PSRM l-a acuzat că prim-ministrul Streleț este coproprietar la Caravita CO, alături de Filat. Fapt demonstrat ulterior prin probe video. http://agrobiznes.md/video-filat-si-strelet-surprinsi-cum-inspectau-tehnica-si-terenurile-agricole-caravita.html.  Streleț a menționat că sunt doar calomnii și l-a acționat pe liderul socialist în judecată. Procesul s-a finisat pe 28 iunie 2017, cînd  Curtea Supremă de Justiție i-a oferit câștig de cauză președintelui Dodon.  https://crimemoldova.com/news/politika/valeriu-strele-a-pierdut-la-csj-dosarul-mpotriva-lui-dodon/ Tot Streleț a fost acuzat că firma sa ar  vinde pesticide cu termen expirat.

De curînd, în cadrul unui interviu Streleț a menționat că se ocupă de afaceri.

Gheorghe Brega (interimar)- în perioada 30 octombrie 2015- 20 ianuarie 2016  a deținut interimatul funcției de premier. În calitate de prim-ministru nu s-a evidențiat deloc. În schimb pe alte segmente i s-a tot dus faima.

În 2003 cînd deținea funcția de şef de secţie la Institutul Oncologic,  ar fi lovit o soră  medicală foarte dur. În urma loviturilor, femeia a fost internată în spital cu hemoragie intracraniană. În consecință  s-a les cu grad de invaliditate pe viață, iar Brega a scăpat basma curată, menționa Timpul.md. Numele său a figurat întrun dosar legat de piața farmaceutică. Atunci compania românească Balkan Pharmaceuticals îl acuza pe Brega de trafic de influență. Pe 30 iulie 2015 este învestit în funcția de viceprim-ministru pentru probleme sociale în Guvernul Streleț. Pe 26 mai Ghimpu susținea că părăsește coaliția de guvernare. Brega în loc să- și prezinte cererea de demisie precum a ordonat chiar Ghimpu,  și-a prezentat cererea de concediu. Într-o altă cerere demnitarul solicita ajutor social,  echivalentul unui salariu.

Ion Sturza- a fost și el un personaj de-o zi.  Încrezut în sine credea că Plahotniuc chiar îl va face prim-ministru.

Pavel Fillip- din toți premierii, Filip are cel mai pătat obraz. Pe 15 ianuarie 2016 a fost desemnat la funcția de premier de președintele Timofti.  Guvernul său a fost investit în toiul nopții ca hoții la furat.  Tot pe întuneric și-a început activitatea în executiv.

Una din primele sale promisiuni în funcția de prim-ministru viza recuperarea miliardului furat. Chiar mi-am propus împreună cu colegii atunci când vom purcede pe această cale, să avem poate un panou, unde zilnic să vadă toată lumea că uite astăzi s-a reuşit recuperarea la această sumă de bani, mâine s-a reuşit de recuperat această sumă de bani. – Şi unde veţi pune acest panou? Cel puţin va fi un panou electronic”, susținea Filip pentru digi24. Numai că măruntaele recuperate  pînă în acest moment parvin din bunurile vîndute ale bancilor falimentate.

De cînd este în fruntea executivului, s-au majorat tarifele la serviciile comunale de cîteva ori. A crescut pragul de pensionare, au fost tăiate subvențiile la pedagogi și medici.

Este acuzat că ar proteja schema cu anabolizante  depistată în cadrul Poștei Moldovei.

Cerșește zilnic suport financiar de la europeni  pentru ași menține funcția. Orice tentativă din partea opoziției de al demite este subminată.

Potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice, Filip este unul din arendatorii de pădure din zona Dănceni-Sociteni. http://www.investigatii.md/ro/




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu